little prince...

little prince...

duminică, 21 noiembrie 2010

Cronica unei toamne tarzii...

Hmmm...
Aceasta toamna minunata si intarziata mi-a adus, desigur, mie, mici bucurii, dar si batai de cap mamei mele...caci cu greu ma las convins sa nu fug pana cad lat, si bineinteles ca scot o limba cat o cravata, respir aer rece, iar seara deja gatul meu arunca... flacari!
Stiti ce urmeaza: se cauta in agenda telefonica numerele celor trei doctori de nadejde, le toaca mama nervii maruntel-maruntel, apoi se incepe tratamentul...si ,desigur, dieta adecvata!
Ah...dar asta nu-i tot! Daca se mai intampla cumva sa tusesc,mi se ia temperatura de cel putin sapte ori pe noapte, o data dimineata si de trei ori la cina...Apoi, se pun interdictii: nu vizitam pe nimeni si nu primim vizite...pentru ca nu vrem sa-i avem pe constiinta si pe alti mititei!
Oricum, toata lumea stie ca la gradinita, din cinci copii, patru tusesc, iar celalalt stranuta...asadar, virusii de toamna circula fara jena printre prichindei!
Din pacate, nu a scris nimeni macar cateva instructiuni de... folosinta a copiilor pe timpuri...ploioase...Adica, ma rog, toata lumea stie reguli de baza, dar cum sa pui un scut intre tine si viroze...ehehe...n-au aflat iscoadele mele pana acum cum s-ar putea implini una ca asta! Dar sunt din fire optimist, mai ales ca strajerul sanatatii mele ma mai vindeca si cu leacuri din batrani...Deci dusmanul meu nr. 1- viroza cea nebuna, are mult de furca pana sa ma doboare (daca mai reuseste...)
In fine, aceste mici neajunsuri nu ma impiedica sa ma bucur de toamna asta de noiembrie, sa ma joc cu frunze, sa culeg castane si sa alerg dupa catei...chiar daca toate astea ma costa: pastile dimineata, la pranz si seara, apoi siropuri de toate felurile, care mai de care mai imbietor si mai folositor, sau frectii cu otet inainte de culcare...Daca asta-i pretul...atunci asa sa fie!




















Este cu adevarat si in mod absolut cea mai frumoasa toamna pe care mi-a fost dat sa o vad!