little prince...

little prince...

sâmbătă, 17 octombrie 2009

De ziua mea...


De astazi, gata, nu mai sunt deloc un pici, sunt un tip trecut prin viata, caci in acesti 2 ani intregi am invatat nenumarate si diverse lucruri...Astazi e o zi minunata! Dupa o saptamana cu cer mohorat, pana si soarele a iesit sa straluceasca pentru mine! Pai deh...asta se intampla doar intr-o zi speciala: ziua mea!

Asadar, de dimineata au inceput sa sune telefoanele si sa mi se ureze tot felul de lucruri de care are nevoie un voievod in decursul vietii lui: noroc, "succesuri", sanatate! Le multumesc tuturor celor care ma iubesc si ma respecta pentru intelepciunea mea voievodala!

Ziua a decurs astfel: m-am trezit devreme, ca sa merg la coafor pentru o pieptanatura speciala: stilul zburlit-smuls. Apoi, mi-am lucrat un pic manichiura, ca un tip ce se respecta. Pedichiura o aveam in regula, deci a trebuit sa ma preocup doar de cravata si de pachesti. Si, incepand cu ora 5, au inceput sa soseasca musafirii...Ce mi-au adus? Pai ce puteam sa primesc de ziua mea? Doar un jeep-de la nanul, un tren de la nana, un alt tren de la Dia-verisoara personala, o bicicleta de la niste prieteni favoriti de-ai mei, blugi, ghete, camasi si multe jucarii! Oh, de-as avea eu vreme sa ma joc cu toate! Nu stiu cum o voi scoate la capat!

In fine, le-am aratat tuturor jeep-ul meu, am invitat fetele la o plimbare prin vecinatate, am mai calarit un pic, am facut furori printre domnisoare si gata, dupa ce au plecat cu totii, pe la 1 si jumatate noaptea, am decis ca sunt obosit si trebuie sa ma odihnesc, astfel incat maine sa o pot lua de la capat: iar cu jeep-ul prin sufragerie, apoi cu calul prin dormitor, cu bicicleta prin balcon si o sa mai vad cand imi fac timp sa conduc si trenul. Doamne, cat sunt de ocupat!


























scotocind dupa cadouri...



facand impresie in fata blondelor

















le invit pe tipe la plimbare
cu jeep-ul meu


















primind felicitari
de la matusa
















sunt aratos au ba
in masina de la nanul?!


















gata, acum e sigur!
am 2 ani suta la suta completi!


















"cujet": sa suflu sau nu
in lumanarica?
















multi ani traiasca,
multi ani traiasca!

















tortul de la 2 ani

















tortul de la 1 an...
ce vremuri!
tinerete fara batranete...



















amintiri cu nana mea...
la 1 an, imparteam
un saleu...
























amintiri cu nanul meu...
tot din tinerete...






















atat eram de tanar
in urma cu un an...


















si aveam mai putine ocupatii...
doar sa rontai niste flori...
si-o revista de moda,
daca se poate...
















asa eram de mic
in urma cu 2 ani...






















17 octombrie 2007...
eram atat de emotionat!

Cat am asteptat ziua asta, domnilor! Si cate amintiri am despre aceasta zi minunata! Ah, ce tanar eram in urma cu 2 ani...si cat eram de neexperimentat! Dar cu fiecare zi am inceput sa fiu tot mai intelept si sa adun episod cu episod in existenta mea voievodala si...iata-ma! Sunt mare! Am crescut! Am 2 ani, 14 kilograme si aproape 90 de centimetri! M-am pregatit 2 ani pentru ziua asta, am facut 2 torturi, ca sa fiu sigur ca totul e perfect! Si...a fost! Totul a fost absolut perfect si in totalitate minunat! Am avut o zi de nastere cum nu s-a mai pomenit!
Le multumesc tuturor celor care au venit la ziua mea din dragoste pentru mine si pentru parintii mei!
Doamnelor, domnisoarelor si domnilor...ma inclin!

luni, 12 octombrie 2009

Me, myself and everybody I love...


In aceasta saptamana ma pregatesc intens sa implinesc 2 ani intregi. Si sa nu credeti ca e munca usoara, pentru ca am treaba, nu gluma: trebuie sa ma port cum se cuvine, astfel incat sa o conving pe mami sa-mi faca tort...Trebuie sa fiu cuminte, ca sa-l induplec pe tati sa-mi cumpere jucarii... Ar trebui sa zambesc frumos, ca sa-mi aduca "tututa " surprizele mult-asteptate...Oh, ce de treaba am! Si ziua mea e sambata, mai sunt doar 5 zile! O sa pot eu face toate astea?!... Grea incercare!



In orice caz, sunt emotionat...pentru ca eu, ca un tip generos ce ma stiti ca sunt, impart o pneumonie in doua cu mama...As fi dat-o in trei, si cu tata, dar el a stat fugar mai mult prin delegatii si nu l-am prins sa-i ofer si lui...Asa ca, pana una alta, mai am o treaba: pana sambata trebuie musai sa ne facem bine, pentru ca am auzit eu niste zvonuri ca...daca mai tusesc...s-a dus pe apa sambetei treaba cu tortul ! Si-apoi, de cate ori implineste omul 2 ani completi suta la suta?!...Pai asta-i treaba? Cum sa par eu in fata musafirilor bolnav?! Nici nu ma gandesc! Ma fac bine si cu asta, basta! Am zis!

E un pic de treaba aici, dar munca nu a omorat pe nimeni, asa ca-mi vad de ale mele: calaresc toata ziua, pun ursul la pamant,mananc "balulu", strang de gat omida, mananc "cane", ma mai ascund sub pat, mai mananc niste "pitishi", fac baie seara, beau "apte bun" si ma pregatesc sa o iau de la capat a doua zi.
Se vede treaba ca am agenda plina, nu?!

Va las sa va dumiriti singuri...unele poze nu au nevoie de comentarii...chiar deloc...





















































"pitishi"...for everybody!

























o baita de relaxare...
pe deplin meritata,
la cat am muncit astazi!































































Asadar, ati vazut: adun experienta cu experienta si ma cladesc in fiecare zi...Iata, sunt un tip care a facut multe la viata lui... Nu ma mai poate dobori nimeni! Ei, mai spuneti voi ceva! Sunt un tip trecut prin viata, clar!



















Si sa fie limpede: nimeni nu ma iubeste mai mult decat ma iubesc ai mei!



Pai nu sunt eu voievodul lor?! Uite asa am venit eu pe lume cu scopul precis de a-i face sa zambeasca toata ziua, sa fie fericiti si impliniti. Ca un tip de onoare ce sunt, mi-am tinut promisiunea si le-am facut viata minunata! Atat!