Daca unii asteapta deschiderea sezonului de vanatoare, ei bine, eu asteptam cu nerabdare deschiderea sezonului... de nunti! Deschiderea oficiala a avut loc pe 2 iulie, cand nanul meu personal a decis sa fie ...mirele anului! In atributiile mele voievodale a intrat aceea de a duce inelele la aceasta nunta, pentru ca altfel nu se putea insura nanul meu! Si daca el mi-a stat alaturi in biserica, atunci cand m-a scaldat parintele in cristelnita, se cuvenea sa-i rasplatesc gestul si sa-i stau si eu alaturi cand il cununa preotul!
Evident, mama a intrat in panica: cum ne costumam, cum ne coafam?!...Bineinteles, s-a instaurat starea de urgenta, mama a pus mana pe telefonul rosu si a sunat de urgenta la cele mai inalte foruri de...prieteni si colegi, ca sa gaseasca palarier si costumier.
Asadar, partea cea mai grea nu a fost sa am grija de inele, ci sa fac rost de vesminte! Am sunat din surle si din trambite, am trimis vorba-n lung si-n lat si astfel am cuvantat: "Dau voievodatul meu pentru un frac!"Si s-a rascolit o tara-ntreaga, google-ul, facebook-ul si alte retele virtuale, agendele de prieteni, toata tara si suflarea...si-n ultimul ceas s-a gasit hainuta cu coada de randunica, mi-am aranjat papionul la gat, m-am coafat, m-am pudrat si am plecat.
Este cert ca nu puteam lipsi de la eveniment, dar trebuia sa ma ridic la inaltimea asteptarilor, pentru ca numai o data mi se incredinteaza asemenea misiune!

Dupa ce am predat aurul parintelui, un singur lucru mai ramasese de facut si datoria mea era desavarsita:
Mission... completed!

