17 octombrie 2007, orele 15...Iata povestea de viata a unui voievod...A fost odata, pe 17 octombrie, o zi frumoasa si numai buna pentru aparitia pe lume a unui voievod: eu, Stefanel, mandria si bucuria mamei mele. M-am nascut la orele 13, 05, cu o greutate de 3450 grame si inalt de 51 de cm
. Primul care m-a vazut a fost tati, care nu mai putea de bucurie si a sunat pe toata lumea sa se laude cu puiul lui. Mami s-a trezit din anestezie si a inceput sa planga de bucurie ca puisorul e sanatos si aratos.Dupa 3 zile m-a adus mami acasa si se purta cu atata grija, de parca eram un ou. Cand am implinit 5 zile, m-a pus mama la regim, pentru ca, de mancau ce eram, mi-a dat laptele pe nas...Mda, nu mi-a cazut bine portia dubla pe care am cerut-o!In decursul vietii mele de pana acum, am fost la spital de doua ori, pentru o pneumonie si o viroza. I-am tras niste sperieturi grozave mamei mele! Drept urmare, mami tot imi promite ca, dupa ce-oi creste mare, o sa-si scoata ea parleala!Acum, am 5 dinti si un sfert. De fiecare data cand plang noaptea , ma ia mami in brate si ma alinta, si parca trece mai repede durerea. Ziua, alerg prin casa si rad de unul singur cand ma vad in oglinda, asa ca uita si mami de oboseala.Cand sunt suferind, nu o vreau decat pe mami...sa ma iubeasca si sa ma alinte, si parca trec mai usor peste necazuri.Acum sunt bine, sanatos, depan amintiri si numar zilele pana la marea aniversare: ziua cand eu voi deveni adevarat baiat mare!Si ca sa vedeti cat sunt eu de fericit, va las sa vedeti cateva dintre cele mai frumoase momente ale vietii mele de bebelus.Va pup si va urez numai bine! Cu plecaciuni, Stefanel
. Primul care m-a vazut a fost tati, care nu mai putea de bucurie si a sunat pe toata lumea sa se laude cu puiul lui. Mami s-a trezit din anestezie si a inceput sa planga de bucurie ca puisorul e sanatos si aratos.Dupa 3 zile m-a adus mami acasa si se purta cu atata grija, de parca eram un ou. Cand am implinit 5 zile, m-a pus mama la regim, pentru ca, de mancau ce eram, mi-a dat laptele pe nas...Mda, nu mi-a cazut bine portia dubla pe care am cerut-o!In decursul vietii mele de pana acum, am fost la spital de doua ori, pentru o pneumonie si o viroza. I-am tras niste sperieturi grozave mamei mele! Drept urmare, mami tot imi promite ca, dupa ce-oi creste mare, o sa-si scoata ea parleala!Acum, am 5 dinti si un sfert. De fiecare data cand plang noaptea , ma ia mami in brate si ma alinta, si parca trece mai repede durerea. Ziua, alerg prin casa si rad de unul singur cand ma vad in oglinda, asa ca uita si mami de oboseala.Cand sunt suferind, nu o vreau decat pe mami...sa ma iubeasca si sa ma alinte, si parca trec mai usor peste necazuri.Acum sunt bine, sanatos, depan amintiri si numar zilele pana la marea aniversare: ziua cand eu voi deveni adevarat baiat mare!Si ca sa vedeti cat sunt eu de fericit, va las sa vedeti cateva dintre cele mai frumoase momente ale vietii mele de bebelus.Va pup si va urez numai bine! Cu plecaciuni, Stefanel
