Pe cand altii cautau si nu gaseau iarna decat asa, de-o fantezie, pe vreo creanga de bradut, eu, cu ai mei, cu multi prieteni si cu nana am gasit-o ascunsa-n munti...Statea pitita pe creste si pe ramuri de brazi! N-ai fi zis si n-ai fi spus, dar pana la urma sania si farasul de zapada au fost cu folos cumparate pentru Dorna!
Si mai trebuie sa stiti o poveste pe care mi-a spus-o nana mea personala: pe aici, prin padurile astea, rasul si cu vulpea mai vin, mai pleaca...uneori, isi mai lasa blanitele prin casa pe la nana si pleaca in padure sa se imbrace cu alte blanite! Iar eu am tras concluzia ca si cerbii mai vin uneori, isi mai lasa cornitele pe pereti si pleaca in padure sa-si faca altele, mai frumoase si mai aratoase! Iar mistretii isi schimba coltii... Fiecare cu obiceiul lui!
|
Doar tata stie sa conduca acest vehicul...
mama nu rateaza nici un gard si nici un brad! |
Iar noi, iarna, avem obiceiul sa ne bucuram de zapada, de sanie, de ceai cald si de vin fiert! Asa stau lucrurile pe la noi!
 |
| Cand nu mai rupe garduri si copaci, mama face ...bai de soare si zapada! |
 |
| Dupa modelul anterior prezentat...iata-ma...sunt fiul mamei mele! |
 |
Omul de zapada poate fi...om PE zapada!...:)
|
Nu vorbim aici doar despre o poveste de iarna, ci despre marea bucurie pe care mi-a adus-o doamna gheturilor si a zapezilor - am avut vreme sa ma bucur de ai mei, de timpul petrecut langa tata si de faptul ca, o vreme, am fost toti la masa, toti acasa...Acum trebuie sa ma pregatesc pentru a vorbi doar la telefon si pe internet, adica pentru timpul de a-l vedea pe tata doar in pozele de pe birou! Si nu-i bai, dar abia facusem regulile casei: baieti cu baieti, fete cu fete, apoi baietii se uita la fotbal, iar mama pleaca la televizorul din dormitor...Daca raman numai eu cu mama, suntem 1 la 1, deci nu mai poate decide majoritatea, caci e ... egalitate! Offff! Si iar trebuie sa ma supun regulilor mamei! Iar trebuie sa ma culc devreme, ca sa nu mai adorm dimineata in lift, iar trebuie sa adun jucariile si sa ordonez masinile, iar trebuie sa-mi duc pijamalele in dulap si iar trebuie sa respect multe alte reguli, ca de nu, voi fi pedepsit fara mila si fara ezitare: no TV, no computer, no candies! Oh, bitter sweet life!
Dar cea mai mare iubire le-o port alor mei de-acasă...chiar dacă nu-i cea mai potrivită exprimare, căci tata...tot călător este! Deh, călătorului îi șade bine cu drumul! Dar s-or termina ele delegațiile astea și-or veni vremuri mai bune! Știu eu că o răsări el, soarele, și la noi în ogradă! Optimiști am fost și optimiști vom rămâne! Am zis!
