Multumiri lui Mocatun

Draga Mocatun,
Azi am luat stiloul si foaia, dupa cum se vede, ca sa-ti scriu o scrisoare de multumire pentru toate cadourile pe care le-am primit.
Asadar, dupa cum banuiam, prin mama mi-ai trimis o vesta si doua palme la fund- am inteles ca erau la set, asa se dadeau...
Prin nana, mi-ai trimis un magar, ca nu avea mama destui magari la casa...
Prin dragul meu samantzar, mi-ai trimis caciula de iepuras, cu fular si cu manusi, ca sa nu ma mai indoape mama cu biseptol pana la anul nou...
Nu am cuvinte sa-ti multumesc pentru masinile de curse care alearga pe pista si pentru trenul care fuge pe sine...Dar am facut o constatare: am elicopter, am trenuri, am masina de pomperi, am jeep-uri- unul pe care il conduc chiar eu, am o gramada de limuzine, dar...Mocatun, NU AM TRAMVAI!!!! Ce ma fac?! Am intrat in panica!
Asadar, mosule, mii de multumiri pentru toate cadourile trimise si multumeste-le din partea mea si tuturor spiridusilor care mi le-au dat...si sa nu uiti: la anul, mi-as dori un mic tramvai!
Cu plecaciuni, Tutan, mare voievodan


prietenie la balcon...

la nana, iar imi fac de cap...

fac noi cuceriri...

la serbare, m-a insotit nanul

cadou, cadou, cadou!!!!

Multumesc, Mos Craciun!

Scrisoare de la Mos Craciun pentru Tutan

Draga Tutan,

Am primit scrisoarea ta si am luat nota de cele expuse acolo. Dar am primit si scrisoarea mamei tale, care mi-a relatat cum ca in ultima vreme te culci numai pe la miezul noptii...pentru ca stai la panda de Mosi Craciuni... Mi-a mai spus ca ea a impodobit bradul, tu incepi a-l despodobi si multe alte lucruri care nu sunt placute vazului si auzului meu craciunesc...Nu mai vorbim de sosetele aruncate la gunoi, de faptul ca escaladezi cuptorul cu microunde...si multe, multe altele...

Dar eu am mai primit informatii din teritoriu si am inteles ca tu esti un mare dansator si un mare cantaret...niste vecini au confirmat! Am mai inteles de la spiridusii mei ca esti prietenos, poate ca e putin discutabil atunci cand vine vorba sa imparti jucariile, dar in principiu se spune ca esti un tip sociabil si foarte funny"...

Pentru asta, Mosul va pune multe cadouri in sacul lui si ti le va lasa sub brad...Ba, mai mult, pana in ziua cea mare a cadourilor, te las sa vorbesti cu spiridusii mei si sa mai scotocesti in sacii lor, ca sa-ti mai alegi una-alta de pe acolo.

Sa ne auzim cu bine! Mosul iti ureaza "succesuri" si multi dinti inainte!

Cu mult drag, Mocatun

Scrisoare pentru Mos Craciun

Draga Mocatun (Mos Craciun, in versiune voievodala),
Iti scriu din vreme, ca sa ai timp sa citesti scrisoarea mea si sa pui in sac toate cadourile pe care ti le cer.
Ma numesc Tutan (Stefan) si am doi ani si doua luni, fara doua zile (calculele astea imi ies intotdeauna!) As vrea sa mai precizez ca am tot opt dinti si patru masele, nu a mai crescut nimic demult.
Despre mine, parerile sunt impartite: unii ar spune ca-s cuminte...cand dorm. Mama ar avea si ea ceva de zis la acest capitol: s-ar putea sa-ti scrie in scrisoarea ei ca nici cand dorm nu sunt intotdeauna cuminte, dar tu sa nu o crezi, pentru ca nu are probe. Uneori, s-ar parea ca ma misc ca un viermisor si ajung dintr-un capat in celalalt al patului, dar explicatia e simpla: ca sa mai fac miscare, sa mai scap de aripioare...Nu o pune nimeni sa stea de paza, sa ma pandeasca la gimnastica mea nocturna!
Trebuie sa stii, Mocatunule, ca eu ii
iubesc pe mami si pe tati si de aceea le dau pup mereu ca sa ma ierte pentru eventualele glume pe care ei nu le mai gusta.
Ii iubesc pe toti unchii si pe toate matusile mele, mai ales pentru ca nu-mi rezista si imi canta toti in struna... Cand merg in vizita, nu exista coltisor pe care sa nu-l cercetez si nu exista masa sau masuta sub care sa nu imi caut eu naravul...
In opinia mea, sunt un tip intelegator si cuminte. De exemplu, a trecut multa vreme de cand nu am mai pus telefoanele in masina de spalat; in schimb, mai arunc la gunoi unele lucruri inutile, precum actele mamei, carduri si altele asemenea. Daca imi doresc niste covrigei de la magazin, desi acasa am doi saci, ma linistesc repede dupa ce ma dau cu fundul de pamant si incep a scoate niste semnale sonore in urma carora cateva geamuri s-ar putea sparge, iar mama ajunge la concluzia ca, intr-adevar, nu ajunge ce avem acasa si mai cumparam atatia de ne putem deschide o covrigarie...
Draga Mocatunule, de sarbatori mi-as dori foarte mult sa fiu sanatos, ca sa ma pot intalni cu toti verii si cu toti prietenii mei. Mi-as mai dori, daca se poate, un fular mare de sapte metri, sa ma infasoare mami in trei straturi ca sa nu-i mai fie teama ca racesc...Si as mai vrea, daca esti bun, o vesta ca sa-mi tina cald la spate, ca sa nu ma mai indoape mami cu pastile pana la revelion. In rest, draga Mocatun, as mai vrea sa gasesc sub brad un parc auto innoit, caci de al meu nu prea mai sunt mandru...e depasit de vremuri...
Mocatun, cand citesti scrisoarea mea, te rog sa iei aminte ca nu sunt nici mai cuminte, dar nici mai obraznic decat altii, sunt doar un tip perfect, foarte aratos si din cale-afara de destept...Am preocupari deosebite: joc sah, ascult muzica clasica si citesc La Fontaine...Daca nu ma crezi, sa verifici cartea lui de fabule sa vezi cat este de muncita, saraca...
Mai chipes decat mine nu s-a mai pomenit si mai sunt si modest pe deasupra, pentru ca nu ma laud la nimeni cu toate calitatile pe care le detin, eu ti le spun doar tie.
Astept cadourile pe adresa stiuta. In schimb, nu-ti voi spune poezii, ci doar voi face ca toate animalele si toate pasarile pamantului, pentru ca am invatat pe de rost cum face "cocotul"- kiki-i guu, iar "ganina"- kokogac. Te astept cu mare nerabdare in ziua de cadouri!
Cu nerabdare, Tutan, mare voievod in voievodatul lui,
mandru detinator al celor opt dinti
si patru masele, mandria si bucuria parintilor lui si mostenitor al tuturor averilor lor









cand merg in vizita la nanul,
devin romantic si aranjez lumanarile...











tati sta asa de putin pe-acasa incat ma bucur de fiecare moment...


la nana, gasesc eu cate ceva de facut si pe masa, si sub masa...mama se intreaba de unde-oi fi dobandit eu asemenea obiceiuri...

acest canar cred ca si-a facut seppuku dupa ce am plecat eu de la nana...si sigur ma va bantui pentru toate necazurile pe care i le-am pricinuit!

Cu masina personala, la plimbare de ursuleti...

Asteptand mosul cu cadouri...

In aceste vremuri triste si gri de toamna-iarna sau cum s-o fi chemand anotimpul acesta nehotarat, stau si eu pe langa casa, cuget la anii care au trecut, ma gandesc la Mos craciun si imi pun dorintele pe o foaie, ca sa-i trimit mosului scrisoarea...
Poate vreti sa ma intrebati daca am fost cuminte...Pai aveti dubii?!...Sigur ca as fi putut fi, dar de ce s-o fi facut? Cum i-ar sta mamei fara griji?! Pai n-ar mai fi mama mea!
In orice caz, trebuie sa ma gandesc foarte serios ce sa-i cer mosului, pentru ca mama ar fi tentata sa-i scrie si ea o scrisoare in care sa ma denunte...ca i-am furat din geanta penarul cu stilouri, ca am pus telefonul in masina de spalat, ca am necajit-o pe bona, ca am mancat tot sacul de pufuleti in mai putin de o saptamana, ca am aruncat la gunoi diplomele mamei...in fine, multe altele, care nu mai pot fi spuse in gura mare, pentru ca e mare, mare rusine...
Asadar, trebuie sa-i cer mosului lucruri care pot fi aduse unui voievod mai sturlubatic...E musai sa fiu un tip diplomat, ca sa obtin ce imi doresc!
Dar, dupa cum se vede din aceste poze, mama nu are dovezi palpabile care sa ma incrimineze...S-ar putea spune ca sunt un tip norocos!!!












ultima gramajoara de
pufuleti dintr-un sac intreg...




















sunt chiar foarte civilizat la inceputul vizitei...
















...pana la un punct, cand incep sa-mi dau arama pe fata...

having fun with my friends...

plimband ursuletul cu masina...

o conversatie cu un prieten inaripat...

felicitarile de ziua mamei...

...si de ziua tatalui meu...

Ei bine, daca se uita mosul pe blogul meu, ar trage el concluzia ca nu sunt un tip merituos?! Nu prea vad de ce! In aceste fotografii, ma declar de-a dreptul fermecator! Aveti ceva impotriva?!...

Zilele mohorate de toamna...

Ne indreptam cu pasi repezi spre iarna, iar eu abia astept zapada, pentru ca ma indispune vremea asta moale si nehotarata...urate timpuri!! Eu astept frigul acela care sa-mi inghete nasul...vreau sa-mi pun manusile ca sa fac un om de zapada, vreau sa ies la sanius...am planuri, domnilor!
Pe de alta parte, mai am un motiv sa astept frigul acela naprasnic...pai acum mami ma scoate afara cu mare frica...Pe vremea asta virusii isi fac rau de tot de cap, iar eu abia, abia m-am inzdravenit...Am cateva saptamani- putine la numar- de cand nu ma mai fugareste mami prin casa sa-mi dea pastile cu forta...Iar acesta este un lux pe care pun mare pret in vremurile astea gripate si virusate!
Una peste alta, pana vine iarna aceea adevarata, fac si eu ce pot si cat pot...mai stau pe langa casa, mai citesc o carte, mai fac un joc de sah, mai merg in vizita la hulubarie...chestii domestice!












o voi contacta cat de repede pe
Elisabeta Polihroniade, sa vedem daca
face fata unui sahist adevarat...


















citesc cu tata si cu nanul
si le explic exercitiile din manual...
nu prea si-au facut temele...











si asa se ofileau...
de ce sa nu le rup eu?!



















azi ne-am masurat puterile...si am pierdut!















de azi, sunt columbofil si eu!
ma inscriu in asociatie!














eu si porumbelul pacii...
















momentul nostru favorit...


















pe astia i-am pus la pamant,
nu m-am lasat!



















pana la urma , se poate calari
si-un caine...la nevoie!















intalnirea noastra cea mai recenta...
Betty a mai pierdut niste dinti o data cu varsta, eu am mai multi decat ultima oara cand ne-am vazut...

Lectia de optimism...

Astazi sunt trist...pentru ca nu am sfarsit bine pneumonia si m-am pricopsit cu o viroza care nu trece si nu trece...Si cand o vad pe mami ca vine iar cu pastilute, ma apuca...toate bucuriile pamantului!
Sunt de doua ori mai trist, pentru ca nu pot nici sa imi vad prietenii cei dragi...Ultima intalnire a fost de ziua mea, cand am impartit cu totii un virus si au inceput mamele noastre sa vorbeasca la telefon...De atunci, suntem cu totii pusi la respect: tratamente, regimuri si plimbari...prin casa!
Azi scriu doar pentru prieteni, ca sa stie ca ma gandesc la ei si imi pare rau ca si ei sunt bolnavi...Dar promit ca o sa ma fac bine si ne vedem sanatosi cat mai curand, desi mami e atata de hotarata sa ma tina departe de lume pentru urmatorii...20 de ani! Dragii mei, nu va dati batuti! Azi e mai rau decat maine, dar mai bine decat ieri! Am zis!


dor de Vadim...
cand o sa ne vedem noi doi?!

dor de porumbeii din piata Unirii...

dor de Delia,
verisoara mea principala...




























am lasat o conversatie neterminata cu Daria...
ma simt vinovat!













as mai avea ceva de povestit Cezarei si Sofiei...

...si ceva in plus de explicat Sofiei...

as mai face o plimbare cu Bianca...

as mai avea ceva sa-i spun lui Tudor...

si as mai vrea o portie de iubire de la Oana!!!

Dragii mei, nu pot spune ca mi-e usor...nici mie, nici mamei mele...Cred ca si doctorul s-a saturat sa ne vada la usa lui de trei ori pe saptamana, dar deh...vor veni si zile minunate! E musai! Asa ca, fruntea sus si nu fiti tristi!

Keep in touch!